Proiect de vacanta: Antena Radiobautorului

Disclaimer: prezentul pamflet dăunează grav reciclării. Cu toate acestea, nici un copac nu a fost siluit în acest scop.
Perioada Sărbăutorilor de Iarnă este mai specială decât restul anului. Pentru că în acest interval de sfârșit de an radiobăutorul nu mai merge la serviciu pe motiv de concediu. Nici măcar la cumpărături, că magazinele-s închise. Poate este chiar pensionar, și atunci ambele probleme anterioare sunt rezolvate de la sine. Prin urmare nu e neapărat necesar să conducă mașina. Deeeci, prin efectul consecinței, amicul nostru se poate dedica cu mult atașament studierii diferitelor recipiente cu apă plată. Filtrată prin prună, măr, strugure sau cu adaos de hamei. Excludem din această enumerare spirtul sanitar Mona, radiobăutorul este un tip civilizat și instruit, ce naiba!

Am observat în zilele de sărbătoare care tocmai s-au încheiat mai multe cazuri de astfel de personaje extrem de implicate în fenomenul descris mai sus. Să le fie de bine! Acum… nu că aș fi eu vreun sfânt care arată cu degetul, dar măcar în aplicarea procedurii descrise la paragraful anterior conform STAS în vigoare nu încurc păhărelul, glaja, țoiul sau halba, după caz, cu PTT-ul. Nu dă bine la aura personală.
În schimb m-am hotărât să le dau o mână de ajutor acestor colegi, conform zicalei cunoscute care zice că bea omul cât bea, dar și când vinde sticlele – om se face! În cazul meu socoteala a fost cam așa: antenele de ultrascurte sunt în multe cazuri scumpe și se găsesc greu în YO. Există de asemenea mai multe proiecte de astfel de antene home-made, însă în general este nevoie de un analizor de antene pentru că dimensiunile sunt critice la frecvențe mari și un singur centimetru în plus sau minus poate strica socoteala. Păi de unde, frate, bani de analizor, ăsta costă mult și resursele sunt alocate prioritar pentru apa plată!
Și atunci vin eu cu ideea salvatoare, care împacă și capra și varza: din procesul tehnologic descris anterior rezultă pentru radiobăutor o eternă și fascinantă cantitate de doze de aluminiu, care în cel mai bun caz se reciclează corespunzător în tomberonul dedicat (rare cazurile…). Interesant este că dozele de aluminiu de 500ml au lungimea de exact 17cm. Vă sună cumva cunoscută dimensiunea asta? Ceva de genul… λ/4 în UHF…? Buuun, v-ați prins! Ce-ar fi să văduvim reciclarea de două astfel de doze și să încropim un dipol vertical cu ele? Oare ar funcționa? Ia imaginați-vă: la câte sute de doze ne trec anual prin mână – câți dipoli s-ar putea construi? Fix câteva jumătăți de sute de antene. Q.E.D.
Profitând de lipsa acută de propagare și uneori de cheful de a purta o discuție spooky în frecvență cu unii performeri în domeniul apei plate m-am apucat de bricolat cu ce-am găsit prin casă. Două ursoaice de 500ml golite de conținut, una bucată de leaț din lemn de 340x24x10mm ușor frezat cu pila de lemn, o fașetă mai lungă și două holzșuruburi scurte pentru lemn cu șaibe potrivite. Plus o mufă BNC pentru conectarea la transceiver și ceva cablu coaxial H155. Să nu vă prind că puneți RG58 la o antenă de UHF, că mă supăr rău pe voi. E de porc potrivirea… 3dB atenuare la 10m de cablu? Bleah!

În prima fază se bricolează fixarea dozelor pe leațul de lemn cu ajutorul holzșuruburilor. Fixarea se va face fără a deteriora cheițele de pe doze. Cu ajutorul lor se fizează doza și apoi se conectează capetele coaxialului. Personal am optat pentru pregăurire la holzșuruburi, lemnul folosit era destul de obosit și mi-a fost frică să nu crape la montaj. Este indicat să nu se lase o distanță prea mare între doze, în caz contrar porțiunile de coaxial dezizolate vor participa la lungimea electrică a antenei și ea va fi rezonantă într-o frecvență inferioară celei dorite. Oricât m-am chinuit eu sa le apropii, rezonanța am obținut-o ușor mai jos, in 426 MHz. Nu-i bai, datorită diametrului generos SWR-ul nu sare de 2:1 până prin 450 MHz.

Fașeta se amplasează pe doza legată la firul central al coaxialului, către extremitatea antenei, și are rolul de a permite ulterior ”spânzurarea” antenei (în cazul meu) atunci când nu se dorește fixarea ei pe un suport orizontal mai lung, fixat de leaț perpendicular pe axul antenei undeva între doze, care să conducă si coaxialul către stație. În toate cazurile coaxialul trebuie să fie cât mai perpendicular pe axul dipolului. Știți voi de ce, că nu sunteți radioamatori de alaltăieri. Cu atât mai puțin radiobăutori începători. Dacă vi se pare complicat montajul meu, se pot elimina cheițele și se fixează dozele pe un suport exterior cu ajutorul a 4 fașete, câte 2 pentru fiecare doză. Fără cheițe lungimea electrică se va diminua și rezonanța va fi obținută prin 432 MHz, adică exact unde trebuie. Nah, chestie de gusturi…

Cam asta-i povestea, rezultatele în trafic sunt excelente. Cu vuvuzeaua atârnată în geam am rezolvat două probleme: sperii și vecinii mai slabi de înger care nu înțeleg grozăvia faptului care este, reușesc și să comunic funny în UHF. Repetoarele locale sunt pistol cu apă, repetorul de pe Țarcu (120km) mă preia cap de scală cu 5W amărâți, că mai puțin nu știe Mototola mea din shack. Dacă vă mănâncă și pe voi să construiți așa ceva, aștept cu interes feedback-ul jos la comentarii. Succes!

Sorin YO2MSB